Media Freedom Rapid Response solicită reformă urgentă a finanțării politice în România

Getting your Trinity Audio player ready...

Organizația internațională Media Freedom Rapid Response (MFRR) a cerut o reformă urgentă a finanțării politice în România pentru a pune capăt dependenței mass-media de partidele politice. MFRR consideră că actuala situație compromite serios mediatizarea campaniilor electorale și pune în pericol democrația în țară.

Concluziile MFRR vin după o misiune de două zile la București, desfășurată pe 17 și 18 iunie 2024, asistată de ActiveWatch, în contextul alegerilor europarlamentare și locale desfășurate la începutul lunii iunie. MFRR atrage atenția că mare parte din mediatizarea campaniilor electorale din România este afectată de capturarea politică a mass-media, care nu reușește să ofere relatări politice corecte și echilibrate, necesare pentru ca publicul să ia decizii informate.

„O reformă urgentă a sistemului de finanțare a partidelor este necesară pentru a elimina banii politici din sistemul media”, a transmis MFRR într-un comunicat. Organizația recomandă ca orice cheltuială politică să fie limitată la publicitate politică clar marcată, cu dezvăluirea completă a bugetelor cheltuite de fiecare partid pentru fiecare instituție media. MFRR solicită, de asemenea, reducerea nivelului general al subvențiilor de stat utilizate pentru „presă și propagandă”.

Potrivit MFRR, acordarea anuală de fonduri de la bugetul de stat partidelor politice, care sunt apoi folosite pentru a plăti presa pentru conținut de tip „presă și propagandă”, este principalul instrument de capturare politică a presei românești. Veniturile uriașe oferite mass-media denaturează relatările pe subiecte politice, creând un teren electoral inechitabil. Sumele alocate au crescut rapid în ultimii ani, ajungând la aproximativ 24 de milioane de euro în 2023, și se estimează că vor crește semnificativ în 2024.

MFRR subliniază că problema este exacerbată de lipsa de transparență cu privire la finanțarea mass-media de către partidele politice, cât și la conținutul media finanțat. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a emis rapoarte detaliate pentru perioada campaniilor din iunie 2024, însă detaliile cheltuielilor între campanii nu sunt făcute publice.

Raportul MFRR menționează că mass-media din România este ținta unui număr alarmant de Procese Strategice Împotriva Participării Publice (SLAPP), menite să reducă la tăcere jurnalismul de investigație și relatările critice. De asemenea, jurnaliștii, în special femeile jurnaliste, se confruntă cu hărțuiri online și amenințări, ceea ce creează un climat de ostilitate.

MFRR solicită guvernului român să implementeze rapid noile regulamente europene menite să îmbunătățească libertatea presei, inclusiv Regulamentul european privind libertatea mass-media (EMFA), Directiva anti-SLAPP și Regulamentul privind transparența publicității politice. De asemenea, organizația cere o cooperare mai strânsă între autoritatea de reglementare a audiovizualului (CNA) și AEP în verificarea cheltuirii fondurilor politice în mass-media.

MFRR concluzionează că influența omniprezentă a fondurilor partidelor politice în mass-media duce la o mediatizare părtinitoare și subminează încrederea publicului în presă. Organizația atrage atenția că lipsa de transparență în distribuirea fondurilor de stat, controlate de aleșii locali, amplifică capturarea mass-media, în special la nivel regional și local.

Raportul MFRR este susținut de alte cinci organizații internaționale din domeniul libertății presei: International Press Institute (IPI), Federația Europeană a Jurnaliștilor (EFJ), The European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF), OBC Transeuropa (OBCT) și Free Press Unlimited (FPU).